Am crescut intr-o familie in care sportul a fost la loc de cinste. Pentru mine insa a fost traumatizant !!!! La varsta de 3 ani m-a dus tata la bazinul de inot de la ILSA . Imi aduc aminte ca la prima intalnire am intarziat, asta fiind unul dintre defectele tatalui meu . Ceilalti copii erau in bazinul de inot impreuna cu antrenorul si fiecare tinea o ,,scandura" cu mainile si dadeau din picioare. Pentru ca am intarziat antrenorul ne-a spus sa asteptam, insa eu fiind prea mica pentru a avea o rabdare educata am sarit in bazin cand nu se uita nimeni la mine. Antrenorul l-a rugat pe tata sa plece si sa revina dupa o ora spunandu-i ca nu vor fi probleme. Nu imi era frica de apa deci voi invata repede sa inot. A avut dreptate, insa destinul meu a fost altul, aveam altceva de facut in viata asta.
La 4 ani , din cauza frigului si a apei foarte reci am facut bronsita apoi astm bronsic si am fost obligata sa renunt la ceea ce eu numesc ,, mediul meu natural " , apa. M-am multumit cativa ani sa merg cu tata la antrenamentele lui la handbal (tata a fost antrenor), in cantonamente cu echipa sau in turnee. Pe la13 ani m-am razvratit si faceam sport pe ascuns.... Am inceput sa alerg prin spatele blocului , apoi la balta ( cea din zona Dambovita) si incet, incet am inceput sa am o conditie fizica. M-am inscris in echipa de handbal a scolii si dupa aprox. 3-4 luni, ,,d-na Cojocarita", o handbalista renumita la vremea aceea, m-a vazut si m-a recomandat unei antrenoare. Le-am spus problema mea insa m-au incurajat sa nu renunt pentru ca sportul nu poate sa-mi faca rau. Nu la fel de incantata a fost doctorita mea care s-a infuriat si a spus ca nu ma mai trateaza, ca suntem o familie de ,,tampiti" si nu ne dam seama la ce riscuri ma supun. Parintii au fost impresionati de reprezentatia doctoritei insa eu , adolescenta fiind stiam mai bine ce imi doresc asa ca am continuat tot pe ascuns. Pe la 22-23 ani am renuntat sa ma mai implic asa ca acum ocazional mai fac ceva miscare ... Si ca sa fie totul foarte clar boala s-a manifestat pana pe la 24 ani, ca in facultate sa realizez ca acele crize de astm le faceam pe fond psihosomatic ..... Ironia sortii sau .... ? (pentru cei care sunt convinsi ca Psihologia e o ,,labareala" vreau sa le spun ca pentru mine a fost ,,mana cereasca", mi-a schimbat viata si pentru asta sunt datoare si trebuie sa platesc un pret , placut de altfel : sunt dedicata si responsabila fata de meseria de psiholog ).
In fine, am ramas o fana a sporturilor de performanta. Urmaresc Campionate Mondiale , Europene , Olimpiade evident atat cat imi permite timpul. Acum ca sunt in concediu m-a uit la Turul Frantei la ciclism care azi a fost urmat de o transmisie in direct de la Roma unde se desfasura finala la Sarituri in apa de la Platforma de 10 m, masculin . Si ce sa vezi ?! In finala romanul nostru Constantin Popovici pe care l-am vazut si la Beijing anul trecut insa atunci nu a facut o impresie deosebita (locul 23 ). In timpul concursului din aceasta seara cele doua comentatoare de pe Eurosport au oferit cateva date despre sportivul nostru. Si am ramas perplex !!!!! Acest tanar (are 21 ani) se pregateste pentru aceste concursuri sarind in saltele de bureti !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Am intrat imediat pe net sa aflu mai multe detalii si normal ca am gasit cu greu informatii despre el. Totusi ce spuneau cele 2 comentatoare este perfect adevarat : 80 % din perioada de antrenament se pregateste sarind in bureti iar in restul timpului la singurul bazin din Romania (in imaginea de mai sus) in care poate sa-si faca sariturile , aflat undeva pe la Sibiu (sper ca am retinut bine).
Copilul asta e demn de Cartea Recordurilor, cu atat mai mult cu cat in aceasta seara a terminat finala mondiala pe locul 8. Va dati seama !!!!!????? E pe locul 8 in lume si el se antreneaza in bureti ..... Dar oare ce ma mai mir cand conditiile de antrenament sunt mai rele decat acum 30 de ani (bazinul de la ILSA in care eu m-am imbolnavit nici nu mai exista).
Si cum sa nu te enervezi cand o vezi pe Udrea calatorind prin tara legata de geanta Vuitton .... cand pe un vapor in Delta, cand intr-o caleasca la nu stiu ce serbare, cand la Festivalul de Jazz de la Garana... Ce sa mai zic de Base si Geoana care si-au inceput campania electorala. Si toti nesimtitii astia se plimba pe banii publici adunati din lefurile noastre. Dece sa ne mandrim cu acest tanar sportiv Constantin Popovici cand putem sa o promovam pe Elena Basescu ??? Doar asta este imaginea pe care o dorim Romaniei , nu-i asa ??!!!
Ma simt penibil cand ma gandesc ce aroganta am fost anul trecut cand am auzit ca s-a clasat pe locul 23 la Olimpiada ..... Il felicit din tot sufletul ca a ajuns acolo , il felicit ca a ajuns pe locul 8 in lume si sigur vom mai auzi de el ..... Felicit echipa Romaniei la scrima care a luat saptamana trecuta medalia de aur la Mondiale. Ei sunt emblema Romaniei in lume , ei trebuie promovati ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu